2. Tipuri de sisteme de fișiere

Există mai multe implementări disponibile ale sistemului de fișiere. Unele sunt mai rapide decât altele, altele suportă capacități de stocare mai mari, iar altele lucrează numai cu capacități de stocare mai mici. Sistemele de fișiere diferite au moduri diferite de organizare a propriilor date și vom vorbi despre ce tipuri astfel de sisteme există. Din moment ce există atât de multe implementări distincte disponibile, aplicațiile au nevoie de o modalitate de a executa diferite operații. Așa că există ceva, un nivel de abstractizare, ce este denumit Sistemul de Fișiere Virtual sau Virtual File System (VFS). Este un nivel între aplicații și diferitele tipuri de sisteme de fișiere. Așa că indiferent ce sistem de fișiere aveți, aplicațiile dvs. vor fi capabile să lucreze cu acesta.

Puteți avea mai multe sisteme de fișiere pe discurile de stocare, în funcție de cum sunt acestea partiționate și vom vorbi despre asta în lecțiile următoare.

Jurnalizarea (Journaling)

Jurnalizarea este activă implicit în majoritatea sistemelor de fișiere, dar în cazul în care nu este, ar trebui să știți acest lucru prin mesaje afișate. Să zicem că doriți să copiați un fișier de mărime considerabilă și dintr-o dată rămâneți fără curent. Ei bine, dacă aveți un sistem de fișiere nejurnalizat, fișierul va deveni corupt (cu erori), iar sistemul dvs. de fișiere va fi inconsistent, iar în momentul în care veți restarta din nou sistemul, acesta a efectua o verificare a sistemului de fișiere pentru a se asigura că totul este în regulă. În orice caz, reparațiile pot dura ceva timp în funcție de cât de mare este sistemul dvs. de fișiere.

Acum, în altă ordine de idei, dacă sunteți pe un sistem de fișiere jurnalizat, înainte ca sistemul dvs. să înceapă măcar să copieze, va scrie într-un fișier jurnal acțiunea care urmează să fie executată. Apoi, imediat ce fișierul este terminat de copiat, jurnalul marchează sarcina ca terminată. Sistemul de fișiere este într-o stare de consistență permanentă exact din această cauză, așa că va ști în orice moment de unde a rămas chiar dacă sistemul se oprește accidental. Acesta deasemenea micșorează timpul de încărcare (boot). În loc să verifice întreg sistemul de fișiere de fiecare dată acesta verifică doar jurnalul.

Tipuri de sisteme de fișiere populare

  • ext4 – Acesta este cel mai obișnuit pentru sistemele de fișiere Linux. Este compatibil cu versiunile mai vechi ext2 sau ext3. Suportă discuri de mărime de până la un exabyte și fișiere de până la 16 terabytes și mai multe caracteristici. Este alegerea standard pentru sistemele de fișiere Linux.
  • Btrfs – “Better sau Butter FS” este un nou sistem de fișiere pentru Linux care oferă salvarea în totalitate a unui sistem la un moment dat (snapshot), copii de rezervă incrementale, creșteri de performanță și altele. Este disponibil pentru toată lumea dar, încă, nu chiar atât de stabil și stabil.
  • XFS – Sistem de fișiere cu jurnalizare și performanță ridicată, ideal pentru un sistem cu fișiere de dimensiuni mari, cum ar fi un server media.
  • NTFS și FAT – sisteme de fișiere Windows.
  • HFS+ – Sisteme de fișiere Macintosh

Verificați ce sisteme de fișiere aveți pe calculatoarul dvs:

utilizator@nume_gazda:~$ df -T
Filesystem     Type     1K-blocks    Used Available Use% Mounted on
/dev/sda1      ext4       6461592 2402708   3707604  40% /
udev           devtmpfs    501356       4    501352   1% /dev
tmpfs          tmpfs       102544    1068    101476   2% /run
/dev/sda6      xfs       13752320  460112  13292208   4% /home

Comanda df returnează gradul de folosire a discului pe care sunt sistemele de fișiere precum și alte detalii despre discul dvs. Vom discuta mai multe despre acest utilitar în lecțiile următoare.

Exerciții

Faceți un pic de cercetare online despre alte tipuri de sisteme de fișiere: ReiserFS, ZFS, JFS și alte tipuri pe care le puteți găsi.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.